Football management (financial)

 

Am observat în multe situații și discuții din spațiul public teza conform căreia cu bani mulți vei reuși să faci performanță sportivă.  Sunt uimit cum unii așa ziși manageri încercă să gândească  conduita financiară a unui club de fotbal precum propriile finanțe personale sau chiar mai rău, gândind doar că nu e vorba de banii proprii. Astfel, ca și în viața  particulară, ajung să  facă împrumuturi,  înțelegeri, care nu fac altceva decât să facă și mai dificilă sănătatea financiară a clubului.

În această privință, Daniel Martin,CEO și COO al grupului Al Jazira Sports Club, profesor în Football Bussines Master  vorbind despre domeniul finanțării cluburilor, despre money flows și cum trebuie distribuiți banii, spunea că "istoric, am văzut cluburi care au alocat 100% din venituri către plata salariilor, iar asta nu are logică".

În fotbal, deciziile adoptate la nivel de management străbat întregul sistem financiar. De la banii din transferurile jucătorilor, drepturile de televizare, până la activitatea comercială generată chiar de cluburi.

Cel mai bogat nu este cel care are mai mult, ci cel care știe să-și gestioneze mai bine capitalul.

Într-un club de fotbal, așteptările stakehoderilor externi sunt mult mai semnificative, în sensul că fanii nu apreciază cu adevărat sau apreciază extrem de puțin rezultatele financiare pozitive, un strong balance sheet, în timp ce în  viața corporatistă acestea sunt valorile prin care este exprimat succesul. Așadar în managementul cluburilor de fotbal, în special în zona financiară, trebuie să vă adaptați așteptările din cauza conflictului în ceea ce reprezintă succesul.

În ceea ce privește cea mai importantă sursă de venit în mod obișnuit există 3 principale fluxuri de venit:

- veniturile din zoua meciului (matchday revenue);

- veniturile de transmisiune (broadcasting revenue);

- veniturile comerciale (commercial revenue).

Peste toate acestea, avem veniturile din transferul jucătorilor, care pot fi o sursă importantă de venit, dar nefiind atât de predictibil, având fluctuații considerabile, nu poate fi luat în calcul ca un aport semnificativ în construirea bugetului.

Cât de semnificative sunt aceste fluxuri de venit depinde de liga/structura competițională, nivelul la care este înscris clubul.

În ceea ce privește cea mai mare parte a cheltuielilor unui club de fotbal, de departe, aceasta este reprezentată de costul salarial. Deși în  mod normal, proporția acestei cheltuieli nu ar trebui să depășească 50%, există cluburi care își construiesc bugetul pe o asemenea proporție,  dar pe parcursul sezonului nu o păstrează, văduvind alte părți ale clubului de necesarul de bani directionand alocările (ex.: marketing, invesment). Astfel, unele cluburi ajung la procent de 100% din venituri cu cheltuieli salariale,  si chiar dacă nu ating aceste niveluri, totuși rămâne principala modalitate de "scurgere de bani" din club.

În privința transferului de jucători,  am vorbit doar din punct de vedere al unui income. Privind general, transferul jucatorilor poate reprezenta și  o cheltuială,  care dacă nu este bine analizată privind durabilitatea poate reprezenta un factor destabilizator al bugetului. Aici sunt de luat în calcul câteva componente cheie: comisioane de transfer, salariile viitoare, amortizarea, câștigul sau pierderea la cedare.

În ultima perioadă, dat fiind și situația sanitară  mondială, dar și înaintea acesteia, se observă o aplatizare sau chiar o reducere a nivelului de broadcasting revenue, dar o inflație accentuată a salariilor. Veniturile din drepturile tv reprezintă în prezent cea mai importantă sursă pentru cluburi, dar cluburile din ligile inferioare sunt obligate să acopere lipsa acestei resurse prin bunăvoința sponsorilor sau aa primăriilor și consiliilor locale. Dacă privim la cea mai bogată competitie, Premier League, observăm că pe baza tradiționalistă,  s-a așezat un program marketing/ development, in care cluburile sunt conduse profesionist, în mod privat.

Provocarea actuală a cluburilor de fotbal este crearea unei sustenabilitati financiare. Conducerile cluburilor au o deosebită responsabilitate de a aloca resurse în mod cât mai eficient posibil pentru atingerea obiectivelor sportive. Dar cheia durabilitătii e dată de o buna guvernanță în cadrul clubului, combinată cu un bun plan de afaceri care nu se bazează eminamente pe succesul sportiv. Ce înseamnă asta? Înseamnă sustenabilitate pe termen mediu și lung, indiferent de obținerea sau nu a succesului sportiv.

#sustenability #financial #management 

Football management (3)

   Clubul de fotbal ca entitate sportivă, indiferent de statutul său organizatoric, de drept public sau privat, are ca scop obținerea de performanță. Acest lucru se realizează prin a fi în mod constant mai bun ca adversarii prin asigurarea unui avantaj competitiv.

   Aminteam en passant aici  despre acesta.

   În sport, sursa avantajului competitiv poate veni din modul în care îți gestionezi echipele de copii și juniori, resursele economice, etc., dar dat fiind caracterul său divers, este foarte important ca fiecare formațiune să-și identifice propriul său avantaj competitiv pentru a-l maximiza și conserva pe termen mediu și lung.

Unul dintre cei mai influenți specialiști în domeniu, Michael Porter, printre altele economist, cercetător și profesor la reputata Harvard Business School, este și autorul unei cărți publicate în 1985 - Competitive Advantage / Avantajul competitiv, lucrare de referință în mediul afacerilor și nu numai. Porter considera că avantajul competitiv reprezintă un beneficiu concret aferent fie valorii de achiziție, fie caracteristicilor produsului sau serviciului oferit, care, prin unicitatea acestora, ar justifica un preț ridicat. Altfel spus, nu poți câștiga decât dacă produci mai ieftin, sau dacă ești diferit (și astfel perceput de către clienți ca fiind mai bun sau mai relevant).

   De asemenea și în sport, pentru a fi performant, ai nevoie de a produce valoare la un cost redus. Bineînțeles, fiecare club la nivelul său, bazat pe scopurile, valorile însușite.  Avantajul competitiv reprezintă factorul diferențiator, financiar sau/și calitativ, perceput de audiență (în cazul nostru suporterii/ iubitorii de sport) ca fiind superior competiției.

 Un club sportiv va dobandi mai usor acest avantaj competitiv daca beneficiaza de resursele necesare obtinerii acestuia si de abilitatea de a le administra corect. Astfel de resurse care pot duce la crearea unui avantaj competitiv pot fi, printre altele: folosirea unei inovații tehnologice, un know-how specific sau o identitate puternica a brandului.

În business există trei tipuri de avantaj competitiv utilizat de catre companii: costul, produsul sau serviciul diferentiat si strategiile de nisa.

1. Costul
 Pretul unui produs depinde direct de costul sau de productie. Pe masura ce acest cost de productie scade, scade si pretul produsului.
    In fotbal putem vorbi despre un avantaj competitiv atunci cand un club are posibilitatea de a utiliza jucatori proveniți din propria pepinieră cu un control sustinut al costurilor. De asemenea, pot fi jucători proveniți din transferuri la preț redus sau gratis, liberi de contract.  

De adăugat și deloc de neglijat în cheltuielile generale ale unui club mic sunt activitatile voluntare ale diferitelor organizații de suporteri. ( ex: în Marea Britanie, in trecut, cluburile erau deservite de suporteri-voluntari pe diferite domenii de la contabilitate, ticketing, reparatii, transport, medicină sportivă, etc).

2. Produsul sau serviciul diferentiat
Pretul scazut al unui produs sau serviciu nu este neaparat cea mai eficienta modalitate de a mentine un avantaj competitiv pe piata. In orice moment, un competitor isi poate reduce preturile sau o noua tehnologie poate anula acest avantaj. Astfel, un club de fotbal trebuie sa poata oferi anumite beneficii care sa-l diferentieze de concurenta si sa aduca plus-valoare unica stakeholderilor. Creativitatea devine un element cheie in desfasurarea acestei strategii de business: doar prin exploatarea la maxim a resurselor creative existente si prin mentinerea unui mindset orientat spre schimbare si adaptarea permanenta la necesitatile pietei, va reusi un club sportiv sa dezvolte un avantaj competitiv bazat pe diferentierea de produs sau serviciu.

O diferentiere eficienta poate creste preferinta si loialitatea față de brand, scăzând în mod concomitent sensibilitatea la preț.

3. Strategiile de nișă

O altă modalitate de se diferenția de concurența altor sporturi/cluburi consta în a viza un segment relativ restrâns.

O analiză a audienței țintă și a profilului cinsumatorului poate duce la identificarea unui segment de nișă, în care un club de fotbal are posibilitatea de a deveni un jucător important pe segmentul sportiv al comunității. Acest tip de strategie funcționează cel mai eficient în cazul cliburilor mici, care nu beneficiază încă de resurse ce le-ar permite să se adreseze unui public larg. 

Strategiile de nișă sunt puternice deoarece, în general, anumite nevoi specifice unui grup nu sunt satisfăcute de juxatorii mari (ex.: suporterul local va participa la evenimentul fotbalistic apropiat și de al cărui club este atașat, deși va participa posibil și la meciurile altor cluburi, dar mai rar).

Avantajul competitiv este astfel creat printr-un cumul de beneficii specifice unei astfel de strategii:

- relații de calitate cu suporterii: poziționarea pe un segment de nișă poate avea ca rezultat interacțiunea cu un număr restrâns de fani, ceea ce permite construirea și menținerea unor relații apropiate cu aceștia și,  în consecință, cresterea loialității acestora față de club;

- competiție redusă: cu cât este mai specific/unic serviciul oferit cu atât scade probabilitatea ca altcineva să propună același lucru;

- vizibiltate crescută: acest beneficiu al stratefiilor de nișă nu va duce doar la creșterea numarului de fani, dar poate avea un impact însemnat asupra prezenței online pe care un club de fotbal dorește să o dezvolte;

- spirit de comunitate: persoanele care fac parte dintr-un grup restrâns au tendința de a se apropia mai mult unele de altele, favorizând crearea unei comunități ce poate duce la creșterea identității brandului și în același timp crează mediul propice unor interacțiuni ce pot duce la dezvoltare;

- resurse limitate: în general, mai puțineresurse sunt necesare arunci când un club de fotbal se adresează unui grup țintă ceea ce are ca efect o eficientizare a operațiunilor și comunicării.

 Sustenabilitatea

Un avantaj competitiv are o valoare reală doar dacă este sustenabil. Cu alte cuvinte,  un avantaj competitiv trebuie să existe în prezent, dar și în viitor, pe termen lung. Printre factorii care care contribuie la crearea unui avantaj competitiv sustenabil se numără:

• echipe de copii și  juniori dinamice, in locul unei singure echipe profesioniste: ideal ar fi ca dezvoltarea sa se producă la nivel vertical, din care, in timp, sa poti declina aduce plus valoare, prin promovarea juniorilor la prima echipă sau vânzare de jucători către alte formații;
• reduceri de costuri de viitor: fie ca este vorba despre un proces de dezvoltare revolutionar sau de un model de business maleabil, costurile trebuie sa ramana reduse pe termen lung, indiferent de situatie;
• oameni valorosi: o echipa remarcabila va reprezenta intotdeauna un avantaj competitiv sustenabil prin prisma cunostintelor si abilitatilor fiecaruia dintre membri, precum si a conexiunilor pe care le au cu alte persoane si care se pot dovedi benefice;
• o baza de suporteri importanta: aceasta poate reprezenta un avantaj semnificativ, daca reusesti sa le mentii interesul crescut prin intermediul unei strategii de management si marketing constante, complementare celei initiale.

In general, un avantaj competitiv sustenabil necesita ca serviciul oferit sa ofere o plus-valoare unica, pe care sa o poti mentine in timp. Aici intervin succesele competiționale care aduc langa club noi suporteri și îi fidelizează pe cei existenți. 

Mai multe articole în Sport Management